Friday, January 29, 2010

No title..no end..no closure...

It's been a long time since I've written anything, and it feels like, yet again, I have nothing to write about! I can't even think of a title for this post...Feels like I have no inspiration left! Used to be able to write about anything, everything I could think of, every experience (good or bad), every feeling... Have I changed? Have we all changed?!
Sadly...I have..maybe we all have...The reason I say sadly is beacause I did not need a change...I guess I needed closure...yes...closure for the final chapter of my story....And since I do not have that closure...I cannot call it a final chapter, can I?!
Is it the end? Or is the end yours to write? :)


By the time I finished writing it..I found a title :)

Saturday, October 10, 2009

Thursday, October 8, 2009

Once upon an october...

It doesn't feel right when you have the tittle but can not write anything about it, does it? I don't know about you but this is what has just happened to me. I wanted to write something nice, maybe a cute story, but I'll end up writing about God knows what...
Something like: This october I started going to the university...first year! See?!...Life is usually about getting to know an amount of people, and by the time you think you know them quite well, you become friends and you do several activities or just work with them....you have to go...you have to move out in another city, you get a promotion, you go to university someplace else! Things like this always happen...And then,maybe you end up alone, at least until you get to meet someone who can partly fill the emptyness the others have left.
I didn't leave the city I live in...I have my friends, my family with me...but others have left it. They left me here, they left their families...I wonder where did they get the courage from?! Because I couldn't leave! Maybe I'm just a coward little girl, afraid to let go of what I've built home!

These are just some thoughts that ran through my mind....once upon an october....
Maybe many more to come!

Tuesday, September 8, 2009

A trecut si vara!

Cu toate ca multe alte persoane au zis-o inaintea mea, iar eu am continuat sa neg lucrul asta, am ajuns sa spun si eu: "A trecut si vara asta!"...din pacate. Nu ca as fi apucat eu sa fac prea multe, sa calatoresc sau sa ma flexez in spatele blocului, asa cum faceam in anii trecuti...toata vara am petrecut-o intr-o piata...de flori! Bine...nu pe gratis, dar totusi...o vara intreaga (dupa bac), o vara in care puteam sa merg pe strand, sa ma balacesc toata ziua....si totusi nu regret..mi-am facut prieteni, am ras (ca nebunii)....mai cateva zile...si gata si lucrul.
Si incepe faculta...si ce se va mai intampla vom vedea atunci!


Wednesday, July 15, 2009

Nah sara bună....

Pe cum citeam eu blogul lui Miştotică al nostru...(http://mistotica.wordpress.com/) şi râdeam cu lacrimi la ce îi poate debita creieraşul neodihnit (sau aşa susţine el), mi-am dat seama totuşi ce înseamnă (cât de cât) - pentru el - o zi din viaţa lui, dar care pentru noi pare atât de amuzantă (cel puţin pentru mine), dar nah...În fine...
Bă frate..eu l-am cunoscut pe al nostru Muciulică pe forum-ul Radioului 21 (reclamă pe faţă, "ai nău"), şi se dădea el mare grandoman pe acolo, cu niste replici de-ţi venea să taci. Oricum, cei care-l cunoaştem ştim că este un egocentrist convins, de o lene inconfundabilă, de un psihic pus sub semnul întrebării (in sensul bun şi nebun :D) şi de un calm (câteodată) de te enervează la culme!
Bine, faptul că a vrut să-l ia la bătaie pe papiţoiul de la Vodafone e un exemplu nedemn în cazul calmului său, dar hai să nu exemplificăm :D.
Mirculică e genul de persoană, care, dacă vede că nu eşti în apele tale, te ajută să îţi revii...asta dacă ii dai ocazia! (sau dacă e chiar curios de ce ai!). Nu , nu-i fac altar, dar dacă eu consider că asta-i o metodă de a-mi arăta gratitudinea pentru momentele în care mi-a fost alături, pe lângă toate celelalte persoane.

Şi încă ceva...Mirciule...de ţi-i se urcă la cap, ne supărăm!!! :))



P.S.: Avand in vedere commentul ce mi-i l-a lasat, este de un narcisism irecuperabil!!!!!

Saturday, July 4, 2009

Şi plouă, plouă, plouă peste inima mea....

La un moment dat, în viaţa fiecărei persoane, trebuie luată o decizie...o decizie ce poate-i va afecta starea atât fizică cât şi psihică...de ce trebuie luate astfel de decizii?
Un lucru atât de mic....poate schimba totul...ce mizer! Detaliile odată irelevante, azi şi-au atins relevanţa maximă! Şi când te uiţi în urmă....bineînţeles: "Trebuia să..."...
Nu trebuie să mă înţelegeţi...nici eu nu mă înţeleg....sau poate mă înţeleg, dar nu trebuie să ştie nimeni....nimeni...


Şi din nou..rămâne o întâmplare...un regret tardiv... o imagine teribilă a ceea ce va fi... o amintire a ceea ce a fost....un lego a ceea ce ar fi trebuit sa fie....numai că de această dată...una din piesele de lego...s-a pierdut şi nu o vei gasi nici tu, nici eu, nici nimeni!

Monday, June 8, 2009

3 zile...

Atat a mai ramas...din tot ce a fost...va mai ramane o festivitate...o garoafa, si-o diploma....vor fi amintiri, suspine....albume....si-o filmare....
Imi va fi dor....de tot ce-a fost..de tot ce nu a fost..de voi, de noi, de mine, de tine..de tot ceea ce am reprezentat NOI 4 ani de zile....
Felicitari promotia 2008-2009...time to go...

Gonna miss you guys!!!